(auto)evaluarea pentru oamenii de PR ?

Zilele astea a fost o discutie aprinsa pe grupul romanianpr, de pe yahoo, despre ce ar trebui sa faca pr-istii pentru pr via ARRP. Am sa trec cu vederea faptul ca s-a degenerat discutia la atacuri personale de prost gust si am sa ma opresc la un anumit comentariu de pe forum, al Cristinei Munteanu Director Comunicare la Relad Pharma, pe care am sa il redau mai jos:

“Prin prisma faptului ca zilele acestea derulez acest proces de recrutare si selectie pentru ocuparea postului vacant pe care il avem in departament, am avut ocazia sa intalnesc multe persoane “de PR”, cu varste cuprinse intre 22 si 35 de ani.

In timpul interviului, acestea au incercat sa demonstreze ca stiu multe si ca merita foarte multi bani pentru ceea ce stiu… Au incercat sa arate ca postul de PR Specialist este doar o escala profesionala, ca ei ajung intr-un an sau doi manageri de departament si ca nu accepta sa faca monitorizare media, fiind absolventi de facultate…

Intrand in detalii, insa, am constatat cu parere de rau ca majoritatea candidatilor nu au avut rabdarea nici macar sa citeasca anuntul de recrutare pana la capat. Multi dintre cei pe care i-am vazut nu sunt interesati de cerintele postului sau de criteriile de selectie ci de salariul pe care il vor primi … si atat.

Pe de alta parte, o alta surpriza neplacuta a fost cea legata de informatiile trecute in CV-uri. Mi se pare important ca oamenii de comunicare sa stie ca informatiile se verifica. Se pare insa ca in viata reala nu este asa, motiv pentru care am avut numeroase experiente cu candidati care au prins in CV-uri, ca realizari proprii, niste succese de echipa…O echipa cu experienta, din care candidatul a avut privilegiul sa faca parte … pentru o luna sau doua!

A fi PR este “trendy” si atunci aplici pentru PR… S-a creat iluzia ca, in domeniul acesta muncesti putin si castigi mult, ca merita sa termini o facultate de profil sau un master in domeniu pentru ca, ulterior, ai succes si iti faci casa la Snagov… Of!

Sunt ingrijorata sa constat ca siguranta de sine si autosuficienta au ajuns sa fie, in unele cazuri, principalele trasaturi ale unor oameni (auto-intitulati) de PR; ca “oamenii de PR” se impart din ce in ce mai vizibil in doua categorii: cei cu vocatie si cei (doar) cu diplome…

Marea calitate a unui om de PR este sa faca lucruri incredibile, cu zambetul pe buze. Pentru aceasta, insa, ai nevoie de mult mai mult decat de studii de specialitate absolvite cu o medie peste 9.00… Nu este suficient sa stii teorie… Uneori, teoria pur si simplu nu te ajuta, pentru ca da, “Viata bate filmul”… Ai nevoie sa crezi in PR si in forta lui! Ai nevoie de dorinta de autodepasire, de bun simt si de experiente “pe propria piele”! Ai nevoie sa cunosti oamenii, sa-i intelegi, pentru a le transmite mesajele pe care le doresti pentru tine sau pentru clientul tau pe intelesul lor. Iar acest lucru se castiga in ani de munca sustinuta, cu rabdare, deschidere, decenta si mult optimism…

PR-ul este o stiinta si o arta, deopotriva… si sunt putini cei care isi dau seama de acest aspect…

Ce spuneti, facem ceva in acest sens?!… Cred ca un prim pas ar fi auto-evaluarea…. ca om de PR. Si aici, ma refer la cei (doar) cu diplome…

Va urez o saptamana usoara, cu zambetul pe buze!

Cu consideratie,

Cristina Munteanu

Relad Pharma”

NO COMMENT🙂

P.S. : Multumesc Cristinei pentru permisiunea de a publica acest comentariu🙂

3 responses

  1. Cred ca pentru un om de PR trebuie sa se echipeze, pe langa abilitatile superioare de comunicare si interactivitate sociala, cu multa rabdare, bun simt si umor ca sa depasesti situatiile din care uneori este inevitabil sa iesi sifonat.

  2. e adevarat ce zici, dar bunul simt se cam invata acasa….iar de asta ducem lipsa nu numai comunicatorii cat si “clientii”, si indraznesc sa zic si presa🙂
    Toata lumea are o problema cu bunul simt.
    Ideea e: ce calitati ar trebui sa aiba un specialist in relatii publice, se invata astea undeva?
    Bunul simt se invata cand esti mic la mama acasa, apoi intervin abilitatile de comunicare, de ce nu, si ceva pasiune pentru domeniu (ca sa n zic de talent).

  3. Cristina Munteanu

    Andrei, multumesc ca ai preluat acest subiect pe blogul tau. Sunt de acord cu tine, PR inseamna (si) mult bun simt. Educatia, respectul si decenta sunt atribute importante pentru un om de comunicare. Daca acestea sunt combinate cu talentul despre care vorbeai, creativitatea, proactivitatea, optimismul, un pic de nebunie si, bineinteles, stiinta de a construi imagine, atunci avem premisele unui om de comunicare de calitate. Si am mai uitat ceva: “antrenamentul”! Trebuie sa ai … antrenament ca sa poti deveni un om ca mai sus… Pentru neinitiati, antrenament inseamna experienta pe propria piele … :))
    Referitor la clienti, da, ai dreptate! Am avut sansa de a lucra ani buni in agentie si am avut ocazia sa intalnesc clienti diferiti, atat ca pregatire cat si ca deschidere spre comunicare. Am ajuns sa cred ca, daca vrei cu adevarat, poti “educa” un client. Inainte de toate, insa, trebuie sa-l cunosti ca sa stii ce i se potriveste mai bine, ca mesaj…

%d bloggers like this: